Decemvirul Ion Trandafir (un alpinist îndrăzneț)
Ion Trandafir
.
La 22 septembrie 1935 a fost parcursă, pentru prima oară în întregime în istoria muntelui, Creasta Picăturii din munții Bucegi, de către Ion Trandafir și Niculae Baticu.
Tatonări ale zonei au existat încă din toamna anului 1932, Nicu Comănescu fiind protagonistul acestora. Reușește să atingă vârful Picătura la 29 august 1934, în compania lui Ion Șincan și Bubi Schelfer. “Peisajul este tot ce poate înfăţişa clinul răsăritean al Bucegilor mai impresionant. La ansamblul ce-l desfăşoară asupra firelor finale ale Văii Seci, a Văii Albe şi asupra Gălbinărilor Coştilei, se adaugă minunata înfăţişare a Buştenilor ce pare o miniatură azvîrlită în fundul văii, la 1000 metri sub noi.”
La 6 august 1935, o echipă condusă de Nae Dimitriu urcă din Valea Seacă spre Fața Înaltă, după tatonarea terenului cu două zile înainte, zi în care s-a reușit atingerea vârfului Strungii, ratând astfel tentativa de premieră a întregii creste stabilite împreună cu grupul lui Comănescu, care aștepta în Strunga Marelui V. Fața Înaltă, prima mare ruptură de pantă a crestei, este urcată pe mici trepte de stâncă și iarbă, iar Fața Hornurilor a fost depășită prin hornul aninat pe versantul dinspre Valea Albă, al treilea din dreapta. Finalmente, s-a ieșit la Crucea Eroilor, Dimitriu decretând că “traseul crestei, în contrast cu înfăţişarea tristă şi de un orizont atît de limitat a gangurilor Văii Seci, oferă […] un peisaj larg şi luminos”. Câteva zile mai târziu, la 11 august, traseul este parcurs încă o dată, Fața Înaltă fiind depășită, de această dată, pe varianta numită mai târziu “Sprânceana”.
Parcurgerea integrală a Crestei Picăturii, pornind din Bușteni și până la Cruce, a fost realizată de Ion Trandafir și Niculae Baticu. Trandafir, care în aceeași zi urcase vârful Picătura pe muchia dintre Vâlcelul Spălat și Vâlcelul Spânzurat, care astăzi îi poartă numele, pornește împreună cu Niculae Baticu și, pe drumul lui Comănescu, devenit clasic, întâlnesc un grup de patru sași. Cap de coardă, Tradafir ajunge pe Picătura trecând prin mica fereastră de sub vârf. Continuând spre Fața Înaltă, pe care o depășesc prin Sprânceană, cei doi întâlnesc deasupra ei doi cățărători din Bușteni, Constantin Conteș și Ștefan Fontanella. Urmând “marcajele” cu mucuri de țigară lăsate de Nae Dimitriu, cei doi depășesc Fața Hornurilor, ajungând curând la Crucea Eroilor.
x x x x x
Fisura Gălbinelelor a fost urcată pentru prima dată la 13 octombrie 1935, de către echipa Niculae Baticu, Dan Popescu, Sorin Tulea și Ion Trandafir.
Fisura Gălbinelelor, în munții Bucegi, este firul ce cade peste fața sudică a Umărului Gălbinele și însoțește privirile până jos pe vale, la confluența celor două fire.
Beneficiind din plin de antramentul temeinic de care se bucura tânăra echipă, urcarea în premieră a traseului s-a făcut la propunerea lui Ion Trandafir. După realizarea încălzirii matinale pe firul principal al Gălbinelelor, cei patru au intrat pe firul Fisurii venind dinspre Strunga Gălbinele, pe Brâul Strungii. Niculae Baticu a fost cap de coardă integral, urcând parțial în bocanci cu ținte și, când terenul a devenit mai dificil, în șosete. S-a urmat firul Fisurii până în zona superioară, unde s-a ocolit prin dreapta o zonă dificilă, urmând a ieși pe platforma cu bolovanul încastrat al Umărului. Mai departe, cei patru tineri au ieșit în creasta Umărului și au continuat traseul spre Brâul Mare.
Echipamentul tehnic s-a rezumat la doar 6 pitoane, 4 carabiniere, două sfori de 25 de metri și două ciocane.
Ascensiunea Fisurii Gălbinele este importantă, fiind prima premieră realizată conform unui set de reguli enunțat de Niculae Baticu – un traseu urcat pentru prima dată de om, de jos până sus, într-un efort continuu. Mai mult de atât, doar o săptămână mai târziu, trei dintre cei patru membri ai echipei – Baticu, Popescu și Trandafir – aveau să realizeze o ascensiune ce avea să schimbe pentru totdeauna #istoriamuntelui în Carpații românești.
Născut: 1912 • Decedat: 30.11.1938 (asasinat de guvernul carlist).
Fratele Luciei Trandafir, Comandanta Cetăţuilor de Fete.
